- nonşalánt
- adj. m., pl. nonşalánţi; f. sg. nonşalántã, pl. nonşalánte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
nonşalánt
Look at other dictionaries:
nonşalant — NONŞALÁNT, Ă, nonşalanţi, te, adj. (livr.) Lipsit de grijă; degajat (în comportări); care trădează nonşalanţă; leneş. – Din fr. nonchalant, germ. nonschalant. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 NONŞALÁNT adj. v. degajat, dezinvolt,… … Dicționar Român
degajat — DEGAJÁT, Ă, degajaţi, te, adj. 1. Eliberat de o îndatorire, de un obstacol; (despre oameni şi gesturile lor) cu mare libertate în mişcări; nestânjenit, nonşalant. 2. (Despre o coloană sau un pilastru) Situat în apropierea unui zid. – v. degaja.… … Dicționar Român
natural — NATURÁL, Ă, naturali, e, adj., adv., s.n. I. adj. 1. Care se referă la natură (1), care aparţine naturii; care se găseşte în natură. ♢ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului, a unei regiuni, a unei ţări. Ştiinţele… … Dicționar Român
simplu — SÍMPLU, Ă, simpli, e, adj. 1. Care este format dintr un singur element sau din câteva elemente omogene; care nu se poate împărţi în elemente de natură diferită; care nu este amestecat. ♢ Floare simplă = floare a cărei corolă este compusă dintr un … Dicționar Român
